Nu poţi conştientiza ne gândirea,
În schimb poţi conştientiza ne concluzionarea…
Nu poţi trăi fără să respiri,
În schimb poţi trăi fără să te gândeşti de ce şi cum respiri…
Orice n-aş face oricum va fi greşit
Mă amuză rolul ce mi l-ai oferit
Nu este cazul banal de a te servi
Eşti mai deşteaptă decât ai părut a fi
Te dai la toţi în braţe doar eu sunt ignorat
Ce stranii nepăsări le faci prea accentuat
Nu mai întoarce capul pentru a mă privi
Fii mai deşteaptă decât ai părut a fi
Când trec pe lângă tine te faci că nu mă vezi
Figurile acestea le faci cu nişte ochi prea verzi
Orice n-ai face oricum nu te-ai ivi
Mereu vei fi alta decât pari a fi
De la prima vedere nu ţi-am părut deosebit
De la a doua tăcere tu te-ai răzgândit
Vrei să ai, dar ca să ai nu trebuie să vrei…
Când tot timpul vrei, tot timpul nu ai…
Când ai, nu vrei fiindcă deja ai…
Tot timpul vrei fiindcă tot timpul pierzi ce ai…
Am ce am, n-am ce n-am… (conştiinţă)
Vreau să am ce vreau să am, nu vreau să am ce nu vreau să am… (dorinţă)
Nu vreau să am mai puţin decât am ce vreau să am… (frică)
Vreau să am mai mult decât am ce vreau să am… (pasiune)
Nu am ce vreau să am, am ce nu vreau să am… (suferinţă)
Nu ştiu ce… (ne-gând)
Întuneric, am ochii închişi… (conştiinţă)
De ce ţin ochii închişi?… de ce nu deschişi?… (raţiune)
Ce pierdere de timp… ce sens e în asta?… ah, da… extaz divin şi eul suprem cu supra capacităţi… (ego)
Bombonico, ce-ai făcut cu mine?
Bombonico, tu şi alta nimeni
Bombonico, am luat din mâna ta
Bombonico, o bombonea…
Întâmplător ai apărut
O pietricică de smarald din noapte a căzut
Şi deliciosul gust
Niciodată în viaţă n-o să-l uit
Bombonico, nu mă chinui
Bombonico, nu mai vorbi
Bombonico, am luat din gura ta
Bombonico, o bombonea…
Şi fără să vreau la tine gându-mi zboară
În faţa mea chipul tău-mi apare
Şoptind numele tău
Şi fără să vreau al tău număr culeg
Mă las dus de val în care mă-nec
Auzind glasul tău
Bombonico, nu mă-nebuni
Bombonico, nu mai fugi
Bombonico, pe burtica ta
Bombonico, ai o bombonea…