O mie şi una


 
O mie şi una

O mie şi una
Încercări
Nereuşite
Alunecări
O mie şi unu
De paşi greşiţi
Rătăciţi
Poticniţi
A o mie una zi

O mie şi una
Eşuări
De înşelări
De disperări
O mie şi una
De renunţări
Insomnii
De automutilări
A o mie una zi

O mie şi una
De laşităţi
Dizarmonii
De anxietăţi
O mie şi una
De frustrări
Umiliri
De subestimări
A o mie una zi

Picătură cu picătură
În stâncă apare o fisură

A o mie şi una zi

Ce vrei tu


 
Ce vrei tu

Ce vrei tu?
Ce scop ai tu?
Pe jos, pe sus
Pe loc repaus

Ce visezi tu?
Ce simţi tu?
Nici fericit, nici întristat
De confort încătuşat

Ce aştepţi tu?
Ce voinţă ai tu?
Să refuzi, să reziști
Ori ţi-e frică să riști

Însă soarele nu te așteaptă
El de drumul său cată
Înseamnă că zilele se duc
Se scutur’ ca frunzele de nuc
Încă o zi și apoi mâine
Va fi poate puțin mai bine
Și voi sădi, voi schimba ceva
În incolora viața mea

Normalul

Iată cum arată normalul:
distribuirea normala
Legea de distribuţie normală, aşa numitul clopotul de aur a lui Gauss. Aurul face aluzie la mijlocul de aur.

Simplificat ar fi raportul cel mai probabil dintre cantitate şi calitate a unei mulţimi de entităţi ce au o caracteristică comună.

Dacă să luăm ca exemplu inteligenţa unui grup de oameni chiar dacă modificăm dimensiunile lui, se va observa că vreo 5% sunt destul de proşti, vreo 5% sunt destul de deştepţi, iar la mijloc unde se află majoritatea sunt cei care nici nu sunt prea proşti dar nici nu sunt prea deştepţi, sunt normali.

Majoritatea sunt normali.

Cei care nu fac parte din majoritate sunt nenormali.

Uneori majoritatea normală nu poate face diferenţa dintre nenormalitatea din dreapta şi cea din stânga sa, de raţionalul superior normalului şi raţionalul inferior normalului, adică li se face impresia că uneori înţelepţii se comportă ca nişte idioţi şi invers, debilii se comportă ca nişte iluminaţi.

Când se declară că ceva nu este normal spre ce se împinge acel nenormal, spre dreapta sau spre stânga sa?…

Nepotrivire


 
 
Nepotrivire

Sortiţi întâmplător
Opuşi plictisitor
Relaţie imposibilă
Zodie incompatibilă

Tăcere apăsătoare
Frământări iniţiatoare
Grăbiţi în afirmaţie
Lipsiţi de inspiraţie

Adâncire superficială
Afecţiune artificială
Decoraţii efemere
Consecinţe severe

Noi, doi
Doi, noi

Vorbim în nişte limbi străine
Şi înţelesul sună vag
Ce-mi era clar când eram singur
Acum nu mai poate fi despicat
Şi ispita-mi este mare
În sine să mă retrag
Diferit simţim această lume
Şi trebuie să nu tac